Știu! E o întrebare ciudată! Sincer, nici nu știu de ce mi-a venit în minte chestia asta, dar m-am trezit azi dimineața pe la vreo 5, și-n mintea mea creață, zburda în voie întrebarea – „Ce-ar fi dacă azi ai muri?” Vei „pleca” împăcat cu tine însuți că ai reușit să faci aproape, dacă nu chiar, toate lucrurile pe care ți le-ai propus până în acel moment? Vei fi fericit că ai fost în stare să acorzi a doua șansă persoanelor care te-au deranjat? Ar păstra cineva vie amintirea ta?
Eu, spre exemplu, văd moartea ca pe o eliberare, un nou început. Ceva prin care toate problemele acumulate de-a lungul timpului dispar într-o clipă și nu mai există nimic care să te deranjeze, care să te supere. Asta mi-a adus aminte de ceva stupid: de când mă știu îmi doresc ca atunci când mor, trupul meu să fie ars, iar cenușa să fie aruncată în mare, nimic materila. Nu aș vrea să fiu îngropat pentru a-i forța pe urmașii mei să plătească chirie pentru mormânt și/sau pe cineva care să aibă grijă de locul meu de veci. Problema este că biserica ortodoxă nu-mi dă voie să mor după bunul meu plac. Poate părea sinistru, dar cred că omul are dreptul de a-și alege modul în care va muri atunci când îi sosește ceasul, nu?
Tu cum vezi moartea? Cum ți-ai dori să mori?
Dar da! Deja am dat-o în bălării. E timpul să mă opresc!
Să ai o seară cât mai plăcută alături de cei dragi, dar nu uita că singura clipă care contează este acum. Trecutul și viitorul sunt chestiuni relative.
Omul cu Ochelari 
Dupa ce mor, la fel mi-ar place sa fiu cenusa aruncata in mare. Dar daca s-ar intampla azi, as lasa prea multe lucruri nelamurite, neterminate, m-ar injura cei ce ma iubesc. :)))
Pe sistemul: “acum ti-ai gasit sa mori?” :))
Cam da. Nu mi-e permis inca. 🙂
Nu mi-e frică de moarte, dar vorba Julyei inca nu am timp. 🙂
Reblogged this on adriandc.
Cât mai târziu și dintr-o dată. Uite-așa aș vrea să mor!
Ar fi o moarte cat mai usoara! 🙂
Într-adevăr, ați spus bine. În treaba asta biserica ortodoxă e cea mai sinistră.
total, categoric si absolut de-acord cu dvs, Domnule Bureriu…
Thanks !
Da! Mi se pare foarte ciudat faptul ca biserica are dreptul de a decide cum trebuie sa mori.
Noi ne-am pus la punct acest aspect.
Sotia vrea sa odihneasca linga parintii ei, iar eu as vrea sa-mi fie “presarata” cenusa in piriul Hasdate din Cheile Turzii- as ajunge in Aries, Mures, Tisa, Dunare, si apoi la larg prin mari si oceane.Deci, sa fie “mai sanatosi” cei de la BOR si sa tina cont ,macar pentru ultima dorinta, de cei de sufletul carora ar trebui sa se ocupe.
Cenusa ta va merge pe un drum spectaculos si va fi purtata in toate cele 4 zari ale orizontului.
Eu voi muri când imi va veni sorocul
Dar atunci când vremea aceea va veni
As vrea ca moartea sa-mi poarte norocul
Sa fiu dus la groapa de liceeni
In ritm de fanfara militara
Indiferent de timpul de-afara !!! 🙂 🙂 🙂
Intr-adevar! Omul trebuie sa moara atunci cand ii soseate ceasul. Nici mai devreme nici mai tarziu.
Ce anume semnifica pentru tine fanfara militara? Faptul ca lumea sa te tina minte ca avand un suflet puternic?
Cândva mi-am scos nervul de la o măsea; m-am chinuit cu el vreo 3 nopți. După ce l-am scos nu am mai simțit deloc măseaua. Dacă mi-ar fi scos cineva o bucată anume de creier, probabil că nu aș mai fi simțit nimic. Când mori, nu doar că nu mai simți nimic, ci nu mai are cine să simtă. Departe de a fi o ușurare, acest nimic este problema. Nimicul poate să doară cumplit, este adevărata durere -se zice- a sufletului pe care abia atunci unii încep să și-l simtă.
Dacă ai o problemă cu biserica ortodoxă, ce te împiedică să schimbi biserica? Religia e ieftină acum. Sau vrei să rămâi ortodox și să schimbi niște lucruri dinăuntru, că nu pricep (?)
Interesanta perspectiva ta.
Din punctul meu de vedere, bisericile si faptul ca exista mai multe religii mi se pare ciudat. In fond, fiecare religie si in fiecare biserica se vorbeste de o singira entitate supranaturala. Poate aunt doar un pacatos, dar credinta mea este doar in suflet si nu in biserici, indiferent de religia pe care o promoveaza.
Intrebare intrebatoare…este bine sa ne mai gandim si la Doamna cu coasa…poate asa exploatam mai mult si mai cu folos viata care ne a fost daruita…zi optimista
Da! Din cand in cand e bine sa-ti pui astfel de intrebari. Multumesc pentru vizita si-ti doresc o zi cat mai fericita si buna!
asisderea si tie..
mi-am “îmblânzit” propria-mi moarte de mult… sa fim realisti, lucizi si constienti: suntem toti doar în trecere pe-aceasta planeta, iar daca-n viata nu suntem egali, în fata neantului, nu exista nici-o exceptie la regula… 🙂 de fapt, în loc de-a ne gândi la moarte, e de preferat si mult mai pozitiv sa ne concentram pe verbu’ “a trai”… 🙂
* * *
bonus muzical: Pascal Obispo & Natasha St-Pier – Mourir demain… 🙂
Categoric suntem doar in trecere pe aceasta planeta. Imi place melodia :).