Omul cu Ochelari

Home » Filosofii în miez de noapte » Fără titlu

Fără titlu

Am tot spus că intru pe blog să mai scriu ceva, însă de fiecare dată m-am oprit; de fiecare dată am spus stop. Nu am vrut să dau voie gândurilor negative și supărărilor să-și facă de cap în lumea reală, dar acum s-au acumulat prea multe în mintea mea și-au început să creeze presiune, să dea semne de evadare.

Ce este prietenia? Dumnezeule! O întrebare extrem de grea! Cred că aș fi în stare să demonstrez teoria relativității în doi timpi și trei mișcări și tot n-aș putea să răspund la această chestiune. Se presupune că atunci când ai un prieten de viață (sau mai mulți) ar trebui să existe înțelegere, respect și încredere. Ei bine! La ora actuală, toate acestea există pentru mine doar pe hârtie pentru că de cele mai multe ori, atunci când am dat de greu și aveam nevoie de suport și ajutor, toți prietenii mei s-au dat la o parte, deși eu am oferit la rândul meu suport. Mai mult decât atât, relația mea cu ei a fost brusc pusă sub semnul întrebării, la fel și încrederea; toți credeau că mint și sunt prefăcut atunci când le explicam care-i problema.

Și ghici ce? Chiar dacă sunt la pământ, fac pe „dracu-n paișpe” și tot încerc să-i înțeleg și să lămuresc problema cu ei, dar singura soluție din punctul lor de vedere, este să-mi arunce în cârcă o grămadă de acuze și injurii – „De ce nu mai ești cum ai fost înainte?”; „Te-ai schimbat…”; „Nu mai vrei să-ți petreci timpul cu noi!”; „Îți selectezi prietenii de când te-ai angajat!”; „Ești un mincinos nemernic!”; „Ai alte priorități!”; „Ești un curvar infect și parșiv!”; „Dispari din viața mea!”; „Nu mă așteptam din partea ta să mă refuzi!”; „Dacă m-ai refuzat o dată pe ultima sută de metri de ce te-aș crede că spui adevărul?” etc.

Abia acum am înțeles la ce se referă zicala: „Frate-Frate! Dar brânza-i pe bani!”. Am observat că atâta timp cât îmi e bine sunt înconjurat de oameni, dar atunci când m-am împiedicat, dispar toţi fără urmă și, din toată afacerea asta, tot eu sunt vinovat și nimeni nu-mi iartă greșelile. Oricum, nu pot decât să mă bucur că am primit o astfel de lecție și să sper că nu toți oamenii sunt așa.

Dar mai bine mă opresc până nu e prea târziu. Oricum, cred că te-am plictisit teribil cu prostiile astea interminabile! Ce nesimțit sunt! Nici măcar nu te-am salutat! La mulți ani fericiți de Sfânta Marie! Să ai parte de tot ce-i mai frumos de la viață și să fii bucuros(oasă) și împlinit(ă)!

Saxofonul lui Kenny G. alungă orice nefericire și tristețe; tranchilizează sufletul și amorțește simțurile.

Îți doresc să ai o noapte cât mai bună!


23 Comments

  1. fosile says:

    Cam asa ceva:https://fosile.wordpress.com/2010/12/09/despre/
    Si inca sintem impreuna.Nu neaparat in fiecare zi, dar sintem prezenti oricind este nevoie.Si uneori e nevoie doar sa ne mai vedem, sa mai povestim, sa redevenim pentru citeva clipe tineri.

    • Foarte frumoasa relatia ta de prietenie! Ma bucur pentru tine ca lucrurile au evoluat frumos.
      Probabil asta e problem mea: am dat totul oricui fara sa ma gandesc ca cineva mi-ar putea face rau. Intotdeauna am dat mult fara sa cer ceva in schimb. Putini m-au rasplatit, dar multi mi-au facut felul daca imi permiti o astfel de exprimare.
      In orice caz nu cred ca toti oamenii sunt asa. Pur si simplu refuz sa cred.

      • fosile says:

        Stai linistit ca au fost si multi altii care…, cum spuneai si tu.Asta inseamna ca n-au fost prieteni si ne-am rarit.
        Am mai ramas citiva, dar asta din cauza ca ” au plecat spre alte lumi “.
        Spre exemplu, din “gasca” din liceu, de 12 persoane, doar doi au fost indepartati pentru ca n-au stiut sa respecte si doar patru mai sintem, inca in viata.Dar stiu sigur ca cei plecati ne asteapta acolo sa continuam.

      • Irina says:

        Nu, nu sunt toti asa. Accepta acum aceasta dura realitate traita si continua-ti drumul. El nu se opreste fiindca altii te-au privit indoielnic. Nu trebuie sa explici nimanui nimic. Cine nu te primeste cand esti obidit, nu iti e prieten, asta e una din lectiile mele de viata. Se merge greu mai departe, rupt dintr-odata de toti, dar se merge. Prietenul real iti zambeste cand plangi. Si stie s-asculte.

        • Intr-adevar! Lucrurile continua sa evolueze cu sau fara ei! Este buna lectia ta de viata si cred ca o voi utiliza ai eu in situatia asta. Dintre toti, doar 2 persoane in viata mea au putut sa ma asculte si sa ma ajute cand am probleme si ii apreciez sincer pentru asta.
          Multumesc pentru sfaturile voastre Fosile si Irina!

  2. july says:

    Vezi partea pozitivă a acestor întâmplări, se face selecția naturală a celor ce-și spun prieteni. Prietenii cei mai buni se văd atunci când ți-e bine, se pot bucura împreună cu tine.

  3. Lelia says:

    Da,asa sunt multi semeni si pe unii ii numim chiar prieteni.Ce ma nelamureste este ca nu spui nimic mai mult ce faci tu de ti se aduc asa injurii.Nu scriu ca sa judec dar ceva se simte din cele adresate ca ”prietenii”tai au ce-ti reprosa.Oricum viata e frumoasa si iti spun ca merita traita frumos cu si fara prea multi ”prieteni”

    • Bine ai venit pe blogul meu! Nu am perceput comentariul tau ca si cum ai incerca sa judeci.
      Eu? Eu am incercat sa le explic ca din cauza faptului ca m-am angajat nu mai am timp sa ies afara de fiecare data si la orice ora doresc ei. Si ca asta nu inseamna ca ii neglijesc, ci pur si simplu nu mai am timp, deoarece de cele mai multe ori lucrez 10 ore pe zi; au fost dati in care am plecat noaptea de la serviciu, insa nici unul din ei nu a inteles acest aspect si aveau senzatia ca mi-am schimbat prioritatile si ca ii ignor.
      In trecut, cand intram in astfel de situatii ma retrageam fara sa mai acord o sansa. Acum le-am acordat multe sanse sa indreptam chestia asta, insa fara succes. Chiar imi doream sa indrept problema asta, insa nu am primit decat reprosuri.
      Viata a fost si va fi mereu frumoasa :).
      Multumesc pentru vizita si sa ai o duminica placuta!

  4. […] si restul lumii, Faraimaginatie, Dor de doi, Jocul de cuvinte, Fructitza, Coltul Cultural, Omul cu ochelari, Sambure de Migdala, JurnalScript, Wordswith2, Samewhiteblue, InaManu, 24TEK, Vis si realitate, […]

  5. Mihaela says:

    Salut,

    Cuvintele de mai jos nu imi apartin, insa reflecta perfect parerea mea
    ….Despre ÎNCREDERE….

    Când partenerul de viață își ia catrafusele și pleacă fără nici o explicație……Când partenerul de afaceri te
    vinde pe doi bani pentru că i s-a ivit ”o oportunitate mai bună”…
    … Când prietenul îți întoarce spatele ca și când toate experiențele trăite împreună ar fi fost niște știri prăfuite
    din ziarul de anul trecut…
    …și mai ales când un om pe care te bazai te lovește exact atunci când aveai cea mai mare nevoie de ajutorul
    lui…

    E semn că merită să îți revizuiești felul în care acorzi INCREDERE.

    Încrederea este darul cel mai de preț pe care i-l poate oferi un om unui alt om. Nici banii, nici timpul și nici
    plăcerea nu se pot ridica la același rang într-o relație.

    Motivul e simplu:

    Și timpul și banii și plăcerea pot fi obținute de la cei din jur cu destulă ușurință…

    Încrederea… mai greu.

    O relație de încredere se construiește în ani și îți oferă o șansă unică dacă știi să o onorezi: Șansa de a te
    înălța spiritual alături de un alt om.

    Brian Tracy spunea foarte frumos într-o carte că devenim cu adevărat autentici atunci când suntem văzuți în
    adâncul sufletului de cel puțin încă o persoană din preajma noastră.

    Acea persoană, pe care o numim îndeobște prieten, are rolul să te ajute să te înalți dincolo de ce credeai că e
    posibil, dar are și puterea să te lovească în cele mai sensibile locuri, tocmai pentru că l-ai lăsat să vină
    suficient de aproape de tine.

    Și atunci… ce ai de făcut atunci când îți alegi prietenii și ce ai de făcut atunci când aceștia te dezamăgesc ?

    Răspunsul teoretic e simplu: îți asumi această dezamăgire și mergi mai departe.

    Răspunsul practic e și el simplu, dar probabil că nu poate fi aplicat în momentul dezamăgirii, ci după ce
    supărarea s-a risipit…

    Ce să faci deci în mod concret ?

    Când îți alegi un prieten asigură-te că în afară de faptul că îți place ca om, are competența și caracterul pe
    care le cauți.

    Cele două fețe ale monedei numită ÎNCREDERE sunt acestea: Competență și Caracter…

    De multe ori ”moneda” vine către tine rostogolindu-se zornăitor…pe cant….

    Acel ”cant” care se poate traduce metaforic prin Carisma personajului in cauză.

    Nu evalua valoarea monedei respective după cant… (după carismă)… ci după cele două fețe ale monedei:
    Caracterul și Competența.

    Există oameni foarte carismatici…dar care în afară de o doză bună de manipulare șarmantă nu mai au mare
    lucru de oferit… pentru că nu au nici competență la nivelul dorit de tine și nu au nici un caracter format
    (suferă la capitolul integritate).

    Ca să îți dai seama de asta, este suficient să te uiți la diferența dintre faptele și spusele lor.

    Acești oameni îți vor spune ce vrei să auzi și te vor călca în picioare dacă interesele lor o cer.

    Cu acești oameni, pur și simplu nu te însoți…. pentru că nu merită efortul…

    Pe de altă parte, există oameni care vor face ceea ce spun, dar în condițiile lor.

    Ei au competența necesară să livreze rezultatul promis, dar nu s-au maturizat suficient pentru a înțelege
    importanța unei promisiuni.

    Pentru ei, ceea ce pot să obțină sau să demonstreze e mai important decât ceea ce reprezintă oamenii din
    relație.

    Ei ies la înaintare cu o singură față a monedei – competența… și lasă caracterul în plan secundar, vânzând
    onoarea și integritatea ca pe niște mărfuri de duzină.

    Cu astfel de oameni poți să lucrezi, dar nu te împrieteni cu ei.

    Dacă faci greșeala să confunzi parteneriatul cu prietenia, vei trăi o dezamăgire cruntă… care presupune însă
    că te-ai amăgit inițial…. cu ideea că un om competent, cu un interes temporar similar cu al tău, îți este și
    prieten.

    În sfârșit, mai poți întâlni oameni cu un caracter frumos și matur, dar a căror competență nu se ridică nici pe
    departe la nivelul așteptat de tine.

    Ei îți întind cu naturalețe mâna, în care se află o monedă strălucitoare, de pe care îți zâmbește cu subânțeles
    un personaj înțelept… personificarea caracterului impecabil, a eticii și integrității….

    Oricât de seductivă ar fi pentru tine această ofertă, ar fi de dorit să întorci moneda și pe partea cealaltă….

    Și dacă în loc de competență găsești un spațiu gol și sterp, atunci e bine să știi că prietenul tău nu este cel mai
    bun camard de călătorie spre performanță.

    Bea un ceai cu el, însoțește-l într-o excursie de plăcere sau roagă-l să îți ude florile cât ești plecat.

    O va face cu devotament și loialitate.

    … dar nu te supăra pe el dacă la întoarcere găsești parchetul umflat de inundația rezultată în urma vizitei
    lui….

    Oamenii mai uită….

    Dacă a uitat robinetul deschis nu a făcut-o din răutate ci din zăpăceală….

    Așa că… asumă-ți consecințele și mergi mai departe…

    În definitiv, tu ești cel care îți alegi prietenii…

    Dacă te lași sedus de sunetul zornăitor al Carismei cu care moneda prieteniei se rostrogolește către tine… nu
    da vina pe monedă ci asumă-ți responsabilitatea pentru ușurința cu care te-ai lăsat sedus.

    Dacă tratezi alegerea prietenilor ca pe un joc de noroc, oricât de sus ai arunca moneda, ea va cădea mereu cu
    o singură față în sus…

    Dacă e competența… ai putea fi dezamăgit de caracterul omului…

    Dacă e caracterul… ai putea fi agasat de faptul că lipsa lui de performanță te ține în loc…

    Așa că alege cu grijă:

    Caută oameni care au și caracter frumos și competență la nivelul așteptărilor tale…

    Și mai ales, nu te lăsa sedus de zornăitul carismei. Prieteniile nu rezistă pe bază de carismă, așa cum
    monezile nu stau pentru multă vreme pe cant,… fără să se rostogolească mai departe cu zgomot, în
    căutarea altor…cumpărători….

    Uită-te la ce omul face, nu la ce spune… asta în afară de cazul în care cauți doar un prieten de povești
    … cu care să depeni amintiri sau să dezbați superficial despre starea națiunii…

    Sunt rari oamenii care au și suficient caracter și destulă competență ca să îți fie prieteni adevărați
    (probabil doi sau trei într-o viață de om).

    Când îi găsești, onorează-i !

    Sunt cei care te pot ajuta să devii un om mai bun și mai autentic.

    Sunt cei care știu să îți dezvăluie defectele, fără să îți rănească sentimentele.

    Numai bine!

  6. ecoarta says:

    Am renunţat demult la prieteni! N-am nevoie de ei pentru că nici ei nu au nevoie de mine. Am doar cunoştinţe, unele chiar bune, dar atât! Mi-ajung! Singurii mei prieteni adevăraţi sunt cei din familie. Şi, culmea, trăiesc şi încă bine, fără să mă gândesc care pe unde mă bârfeşte sau cum îmi răstălmăceşte vorbele. Sugur că am avut nevoie de ajutor, dar au sărit cunoştinţele şi m-au ajutat! Să auzim numai de bine!

  7. […] Calinescu, Eu si restul lumii, Dor de doi, Jocul de cuvinte, Fructitza, Coltul Cultural, Omul cu ochelari, Sambure de Migdala, JurnalScript, Wordswith2, Samewhiteblue, InaManu, 24TEK, Vis si realitate, […]

  8. […] si restul lumii  Dor de doi  Jocul de cuvinte  Fructitza  Coltul Cultural  Omul cu ochelari  Sambure de Migdala JurnalScript  Wordswith2  Samewhiteblue  InaManu 24TEK  Vis si […]

  9. Oana says:

    Știu că e târziu, dar nu-l mai văzusem demult pe omul cu ochelari…și mă-ntrebam de mai scrie….
    Am poposit la timp, pentru saxofonul-minune!

    • Buna sa-ti fie inima! Stiu! A trecut foarte mult timp de cand nu am mai scris. Nu am scuza! Dar anul ce trecut a fost extrem de aglomerat pentru mine. Sper ca anul acesta sa fie ceva mai lejer si sa reusesc sa-l duc pe omul cu ochelari catre cititorii lui :).
      Cum mai esti Oana draga?

  10. […] Calinescu, Eu si restul lumii, Dor de doi, Jocul de cuvinte, Fructitza, Coltul Cultural, Omul cu ochelari, Sambure de Migdala,JurnalScript, Wordswith2, Samewhiteblue, InaManu, 24TEK, Vis si […]

  11. […] Calinescu, Eu si restul lumii, Dor de doi, Jocul de cuvinte, Fructitza, Coltul Cultural, Omul cu ochelari, Sambure de Migdala, Cuvintele Inimii, JurnalScript, Delicatese Literare, Wordswith2, […]

Leave a comment